RECUZITÓR, -OÁRE, recuzitori, -oare, s. m. și f. Persoană însărcinată cu procurarea și păstrarea recuzitei unui teatru sau a unui studio cinematografic. – Din germ. Requisiteur. Vezi definitia »

OMNIVÓR, -Ă adj. (Despre animale) Care se hrănește cu substanțe vegetale și animale. [< fr. omnivore, cf. lat. omnis – tot, vorare – a mânca]. Vezi definitia »

VULCANIZÁTOR, -OÁRE, vulcanizatori, -oare, s. m. și f. Muncitor care lucrează la vulcanizarea cauciucului. – Vulcaniza + suf. -tor. Vezi definitia »

rétor (-ri), s.m. – Orator. – Var. înv. ritor. Fr. rhéteur și anterior (sec. XVIII, cf. Gáldi 246), din ngr. ?????. – Der. retoric, adj.; retorică, s.f., din fr.; ritos, adj. (clar, deschis), din ngr. ????? (Cihac, II, 693; Gáldi 246); ritoricesc, adj. (înv., retoric); ritorie, s.f. (înv., retorică, discurs). Vezi definitia »

EXTRACTÓR, -OÁRE I. adj. care (servește pentru a) extrage anumite substanțe sau corpuri. II. s. n. 1. aparat pentru extragerea sau recuperarea unei substanțe solubile dintr-un corp. ◊ aparat care servește la extragerea mierii din faguri. ◊ instrument pentru extragerea corpurilor străine din organism. 2. dispozitiv al închizătorului unei arme care extrage din țeavă cartușul tras. 3. mașină genistică pentru extragerea din pământ a piloților și palplanșelor. (< fr. extracteur, lat. extractorius) Vezi definitia »