fărâmíre s.f. (înv.) fărâmare. Vezi definitia »

loc mare expr. (deț.) absența gardienilor; supraveghere slabă (care permite inițierea unor acțiuni interzise). Vezi definitia »

PALOÁRE, palori, s. f. 1. Culoare, aspect al unei persoane care are fața palidă (1); faptul de a fi palid (1); paliditate, gălbeneală. 2. (Rar) Culoare ștearsă, estompată. – Din fr. pâleur, it. pallore. Vezi definitia »

PREGETÁRE, pregetări, s. f. (Pop.) Faptul de a pregeta; șovăire, ezitare; întârziere, zăbovire. – V. pregeta. Vezi definitia »

RECONDIȚIONÁRE s.f. Acțiunea de a recondiționa și rezultatul ei; reparare, renovare. [< recondiționa]. Vezi definitia »