MINERALOGÍE s.f. Știință care studiază structura, compoziția și proprietățile fizice și chimice ale mineralelor. [Gen. -iei. / cf. fr. minéralogie, germ. Mineralogie]. Vezi definitia »

TIMPANOTOMÍE s. f. paracenteză a timpanului. (< fr. tympanotomie) Vezi definitia »

GANGLIOPATÍE s. f. denumire generică pentru maladiile ganglionilor. (< fr. gangliopathie) Vezi definitia »

nababíe s.f. (înv.) 1. demnitatea de nabab. 2. ținut asupra căruia se extindea stăpânirea unui nabab. Vezi definitia »

DAGHEREOTIPÍE s. f. vechi procedeu de a reproduce imaginile obiectelor pe o placă de cupru argintată, sensibilizată cu vapori de iod. (< fr. daguerréotypie) Vezi definitia »