ADULAȚIÚNE s.f. v. adulație. Vezi definitia »

EXPECTORAȚIÚNE s.f. v. expectorație. Vezi definitia »

OBVERSIÚNE, obversiuni, s. f. Operație logică prin care dintr-o judecată, prin schimbarea calității și înlocuirea predicatului cu contradictoriul său, obținem o nouă judecată echivalentă cu prima. [Pr.: -si-u-] – Din fr. obversion. Vezi definitia »

ANEXÍUNE s. f. încorporare de către un stat, prin mijloace violente, a unui teritoriu străin. (< fr. annexion, lat. annexio) Vezi definitia »

INAPTITÚDINE s. f. (Livr.) Lipsă de aptitudine; nepricepere. – Din fr. inaptitudine. Vezi definitia »