CABOTÁJ, cabotaje, s. n. Navigație comercială de-a lungul coastei; transport naval de mărfuri între porturi apropiate. – Din fr. cabotage. Vezi definitia »

CHIURETÁJ s. n. chiuretare; raclaj. (< fr. curetage) Vezi definitia »

TRANSFILÁJ s.n. Transfilare; firuială. [< fr. transfilage]. Vezi definitia »

UVRÁJ s.n. (Liv.) 1. Parte a unei cetăți sau a unui fort capabilă de luptă independentă în caz de încercuire. 2. Lucrare de construcții. [< fr. ouvrage]. Vezi definitia »

ETALÁJ s.n. 1. Faptul de a etala; etalare. 2. Partea inferioară a cuvei unui furnal. [< fr. étalage]. Vezi definitia »