SENZÁȚIE s.f. 1. Reflectare nemijlocită în conștiința omului a obiectelor și a fenomenelor lumii înconjurătoare ca urmare a acțiunii lor asupra organelor de simț; imagine subiectivă a realității obiective. ♦ Impresie; stare sufletească emotivă. ♦ A avea senzația că... = a simți, a i se părea că... 2. Impresie puternică provocată de cineva sau de ceva într-o colectivitate. ♦ Eveniment sau știre care provoacă o impresie foarte puternică, care surprinde. ♦ De senzație = senzațional; a face senzație = a produce o impresie foarte puternică, a face vâlvă. [Gen. -iei, var. senzațiune s.f. / cf. fr. sensation, lat. sensatio]. Vezi definitia »

VRÍE s.f. Figură acrobatică în care avionul se rotește ca un burghiu, coborând pe verticală. [Var. vrilă s.f. / < fr. vrille]. Vezi definitia »

BELONOFOBÍE s.f. Teamă patologică de înțepăturile cu acul. [< fr. bélonéphobie, cf. gr. belone – ac, phobos – teamă]. Vezi definitia »

SIMONÍE s. f. Trafic cu lucruri considerate de biserică drept bunuri spirituale, sfinte și pedepsit cu excomunicarea, caterisirea etc. – Din fr. simonie. Vezi definitia »

POTAMOLOGÍE s. f. ramură a hidrologiei care studiază apele curgătoare. (< fr. potamologie) Vezi definitia »