DERÚTĂ, derute, s. f. Stare de zăpăceală, de dezorientare. – Din fr. déroute. Vezi definitia »

test căutare cuvinte cu cratimă – coceți, coseți, coceți-, coseți-, coceți-o, coseți-l. Vezi definitia »

consăteáncă s. f., g.-d. art. consăténcei; pl. consăténce Vezi definitia »

AUTOGENÉZĂ s. f. Teorie care absolutizează acțiunea factorilor ereditari în dezvoltarea individului și neagă rolul mediului. [Pr.: a-u-] – Din fr. autogénèse. Vezi definitia »

scándră s.f. (reg.; în expr.) a-i fi scandră = a-i fi scârbă, greață, silă (de ceva); a se sfii, a se rușina (să). Vezi definitia »