ANZI sau CORDILIERA ANDINĂ, sistem muntos de-a lungul costelor nordice și vestice ale Americii de Sud pe c. 9.000 km (cel mai lung de pe glob). Culmi paralele cu țărmul, formate în trei faze orogenice, care închid între ele podișuri vulcanice înalte (3.500-4.500 m, numite „puna”. Numeroase fracturi au generat horsturi și grabene și au favorizat vulcanismul. Relief tipic alpin; glaciație actuală și urme ale glaciației cuaternare. De la N la S se individualizează trei sectoare: A. Nordici (cuprinși între G. Darién și 4º lat. S), care au lățimea cea mai mică (150 km); alt. max. 6.272 m (vulcanul Chimborazo); A. Centrali (cuprinși între 4º și 28º lat. S), ale căror cordilieri închid între ele Pod. Peruvian (Altiplano de Perú) și Pod. Bolivian (Altiplano Boliviano), cu alt. de peste 6.000 m; lățimea acestora este maximă în Bolivia (650 km); A. Sudici (cuprinși între 28º lat. S și C. Horn), cu lățimea medie de 175-200 km. Alt. max.: 6.959 m (vf. Aconcagua). Vezi definitia »

SURZÍ, surzesc, vb. IV. 1. Intranz. A-și pierde parțial sau total auzul; a deveni surd. 2. Tranz. A face ca cineva să își piardă auzul, a face pe cineva surd; p. ext. a ameți, a zăpăci. – Din surd. Vezi definitia »

brezí, brezésc, vb. (reg.) 1. a păta, a murdări. 2. a înfrunta, a certa. Vezi definitia »

DESFRUNZÍ, desfrunzesc, vb. IV. Refl. (Despre copaci sau despre pădure) A-și pierde frunzele. ♦ Tranz. A despuia de frunze. – Des¹- + [în]frunzi. Vezi definitia »

hlizí (hlizésc, hlizít), vb. refl. – A avea chef de rîs, a sta să rîdă. Sl., cf. bg. hlĕzja „a glumi”, rut. hluzuvaty „a pune într-o situație ridicolă”, ceh. iiziti se „a zîmbi” (Cihac, II, 139; DAR). Vezi definitia »