BÖHME [bömə], Jakob (1575-1624), filozof german. De confesiune luterană. A creat o metafizică a devenirii pozitive avînd ca punct de plecare conflictul contrariilor și finalitatea („Aurora sau mijirea zorilor”, „Mysterium magnum”). Vezi definitia »

VĂCĂRÍME s. f. Multe vite mari la un loc. – Din vacă + suf. -ăr-ime. Vezi definitia »

BELONIFÓRME s. n. pl. ordin din clasa actinopterigienilor, pești osoși marini cu corpul alungit și cilindric: zăganul. (< fr. béloniformes) Vezi definitia »

stârpíme s.f. (înv.) sterilitate. Vezi definitia »

ANGIOSPÉRME s.f.pl. (Bot.) Subîncrengătură a fanerogamelor, cuprinzând plante care au ovulele închise în carpele; (la sg.) plantă din această încrengătură. // adj. (Despre plante) Cu sămânța închisă în fruct. [Pron. -gi-o-, sg. angiospermă. / < fr. angiospermes, cf. gr. angeion – receptacul, sperma – sămânță]. Vezi definitia »