TERMOTÉHNICĂ s. f. ramură a tehnicii care studiază utilizarea căldurii în scopuri industriale sau casnice. (< fr. thermotechnique) Vezi definitia »

RÂCÂITÚRĂ, râcâituri, s. f. Râcâire. [Pr.: -câ-i-] – Râcâi + suf. -tură. Vezi definitia »

ȚÍPLĂ, țiple, s. f. Membrană subțire făcută din intestinele sau din bășica animalelor și folosită pentru a acoperi ermetic borcanele cu conserve sau (astăzi rar) în locul sticlei la ferestrele caselor țărănești; p. ext. celofan. – Cf. ngr. tsípa, bg. cipa. Vezi definitia »

CANTÁTĂ, cantate, s. f. Compoziție muzicală ocazională, cu caracter solemn sau liric, pentru voci, solo, cor și orchestră. ◊ (În compusul) Cantată-oratoriu = compoziție vocal-instrumentală pe un libret cu temă dramatică. – Din it. cantata. Vezi definitia »

SCHIAGRÁMĂ s. f. probă obținută prin schiagrafie. (< fr. skiagramme) Vezi definitia »