URALO-ALTÁIC, -Ă, uralo-altaici, -ce, adj. (Despre populații) Care se află, trăiește în regiunea munților Ural și Altai; (despre limbi) vorbit de populațiile care trăiesc în regiunea munților Ural și Altai. – Din fr. ouralo-altaïque. Vezi definitia »

STREPTOCÓCIC, -Ă adj. Cu streptococi, provocat de streptococi. [< fr. streptococcique]. Vezi definitia »

ELECTROACÚSTIC, -Ă I. adj. referitor la electroacustică. II. s. f. ramură a acusticii care studiază transformarea oscilațiilor acustice în oscilații electromagnetice și invers. (< fr. électro-acoustique, /II/ germ. Electroakustik) Vezi definitia »

LÉGIC, -Ă, legici, -ce, adj. Care are caracter de lege obiectivă. – Lege + suf. -ic (după rus. zakonomernâi). Vezi definitia »

VITAMÍNIC, -Ă adj. Referitor la vitamine. [< fr. vitaminique]. Vezi definitia »