Definita cuvantului decență
DECÉNȚĂ s. f. Respect al bunelor moravuri, bună-cuviință; pudoare. – Din fr. décence, lat. decens.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu decență
SINTEÁZĂ, sinteaze, s. f. Enzimă din clasa sinteazelor. [Pr.: sin-te-a-ză]. Vezi definitia »
jivínă (jivíne), s. f. – Lighioană, animal. – Var. juvină, jivenie, juvenie. Sl. (bg., sb., cr., slov.) živina, pol. žywina, din sl. živŭ „viu” (Miklosich, Slaw. Elem., 22; Cihac, II, 160; Tiktin; Conev 51). Din același etimon sl. provin juveturi, s. f. pl. (păsări de curte), în loc de *jiveturi; juvete, s. m. (pește de mărime mijlocie), în loc de *jivete, cu suf. -ete; juvac, s. n. (năvod); juvelnic, s. n. (năvod), în loc de *jivelnic, din bg. živĕlnik (Candrea, GS, VI, 324; Conev 74). Vezi definitia »
corelábă, corelábe, s.f. (reg.) gulie. Vezi definitia »
oáspătă (= oaspete) s. f. (pl. oaspete) Vezi definitia »
DĂSTẮLNIȚĂ, dăstălnițe, s. f. (Reg.) Fiecare dintre scândurile laterale care încheie un pat. – Comp. bg. dăstica. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z