DEBÍL, -Ă, debili, -e, adj. (Despre ființe) Lipsit de rezistență la eforturi fizice și la boli; firav, plăpând, slăbuț. ◊ (Substantivat) Debil mintal = persoană care suferă de debilitate mintală. – Din fr. débile, lat. debilis. Vezi definitia »

óbertail [e pron. ă] (-tail) s. n., pl. óbertaile Vezi definitia »

putíbil, putíbilă, adj. (înv.) posibil. Vezi definitia »

GERMANOFÍL, -Ă, germanofili, -e, adj., s. m. și f. (Persoană) care aprobă, admiră, iubește tot ceea ce este german, ce vine de la germani. – Din fr. germanophile. Vezi definitia »

FOSÍL, -Ă I. adj. (despre organisme, formații geologice etc.) conservat în straturile Pământului. II. s. f. 1. rest, urmă a unui animal sau a unei plante, aparținând unor epoci geologice anterioare, care s-au păstrat în depozitele sedimentare ale scoarței terestre. 2. (fig.; ir.) bătrân cu idei învechite. (< fr. fossile, lat. fossilis) Vezi definitia »