AURÍT, -Ă, auriți, -te, adj. (Adesea fig.) Suflat, poleit cu aur sau imitând poleiala aurului. ◊ Expr. Fie-ți (sau să-ți fie) gura aurită! = să se realizeze ceea ce spui! ♦ Cusut sau țesut cu fir de aur sau auriu. – V. auri. Vezi definitia »

FLOGOPÍT s.n. (Geol.) Varietate de mică asemănătoare cu biotitul, de culoare galben-brună, cu luciu sticlos, folosită ca izolant termic și electric. [< fr. phlogopit]. Vezi definitia »

hămuit, -ă, hămuiți, -te adj. 1. (intl.) arestat, închis. 2. căsătorit. Vezi definitia »

OCHÍT, ochituri, s. n. Ochire. – V. ochi². Vezi definitia »

presucít, -ă, adj. (reg.) răsucit. Vezi definitia »