ERECTÍL, -Ă adj. Referitor la erecție, capabil de erecție. [< fr. érectile]. Vezi definitia »

MONOSTÍL s. n. (arhit.) coloană izolată. (< fr. monostyle) Vezi definitia »

MONOPÍL, -Ă adj. Cu o singură poartă. [< fr. monopyle, cf. gr. monos – unic, pyle – poartă]. Vezi definitia »

BENZÍL s.m. 1. Radical monovalent provenit din toluen prin îndepărtarea unui atom de hidrogen. (din fr. benzyle) 2. Substanță aromatică, cristalizată, galbenă, insolubilă în apă, foarte solubilă în benzen. (din fr. benzile) Vezi definitia »

REALIZÁBIL, -Ă adj. Care se poate realiza. [Cf. fr. réalisable]. Vezi definitia »