Definita cuvantului detuna
DETUNÁ, detun, vb. I. 1. Intranz. (La pers. 3) A face un zgomot ca al tunetului; a bubui; p. ext. a răsuna. ♦ Tranz. (Rar) A face să răsune. 2. Intranz. Fig. (Despre oameni) A-și manifesta mânia în mod zgomotos. 3. Intranz. și tranz. (La pers. 3) A trăsni. 4. Tranz. (Adesea fig.) A zdrobi, a nimici; a nărui. – Lat. detonare.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu detuna
trahaná (-ále), s. f. – Frecăței, tăiței de supă din aluat nedospit. – Var. tarhana. Mr. tărhana, megl. trană. Tc. (per.) terhane, tarhane (Șeineanu, II, 365), cf. ngr. τραχανᾶς, bg. tarhaná, sb. trganci. Vezi definitia »
FRICȚIONÁ vb. I. tr. A face o fricțiune. [Var. frecționa vb. I. / < fr. frictionner]. Vezi definitia »
BERNINA, grup muntos cristalin în Alpii Retici, la granița Elveției cu Italia. Alt. max.: 4.049 m. Acoperit cu zăpezi veșnice și ghețari. Prin pasul B., la 2.323 m alt. trece c. f. electrică Merano-St. Moritz. Vezi definitia »
DOMINÁ, domín, vb. I. 1. Tranz. (Despre oameni, idei, concepții etc.) A ține pe cineva sau ceva sub influența sau stăpânirea sa; a stăpâni. ♦ Refl. A reuși să nu-și dea pe față sentimentele, gândurile etc. a se reține, a se stăpâni. 2. Tranz. și intranz. A întrece (cu mult) prin înălțime lucrurile sau ființele înconjurătoare, a se înălța deasupra tuturor. 3. Intranz. și tranz. A se impune prin număr sau prin intensitate; a predomina, a prevala. ♦ Tranz. A se dovedi net superior adversarului (într-o competiție sportivă). – Din fr. dominer, lat. dominari. Vezi definitia »
DEMINÁ vb. tr. a îndepărta sau a face inofensive minele dintr-un baraj de mine instalat de inamic. (< fr. déminer) Vezi definitia »