EXORTÁȚIE s.f. (Liv.) Cuvântare, discurs prin care se urmărește stârnirea unor sentimente, dezlănțuirea unor acțiuni etc.; încurajare, îndemn, imbold, înflăcărare. [Var. exhortație, exhortațiune, exortațiune s.f. / cf. fr. exhortation, lat. exhortatio]. Vezi definitia »

COSMOGRAFÍE s.f. Ramură a astronomiei care se ocupă cu descrierea universului și a mișcărilor corpurilor cerești. [Gen. -iei. / cf. fr. cosmografie, gr. kosmographia < kosmos – univers, graphein – a descrie]. Vezi definitia »

FENOLOGÍE s. f. ramură a ecologiei care studiază influența factorilor climatici și interni asupra fenomenelor biologice. (< fr. phénologie) Vezi definitia »

HIDROGRAFÍE s. f. 1. Ramură a hidrologiei care se ocupă cu studiul apelor de suprafață dintr-o regiune. ♦ Totalitatea apelor curgătoare și stătătoare ale unei regiuni. 2. Știință care se ocupă cu elaborarea hărților marine. ♦ Totalitatea hărților care reprezintă o mare sau un ocean. – Din fr. hydrographie. Vezi definitia »

șuștăríe, șuștăríi, s.f. (reg.) 1. meseria de cizmar. 2. atelier de cizmărie. Vezi definitia »