OBSECVÉNT, -Ă adj. (Despre o vale) Care are o direcție de curgere contrară direcției de înclinare a stratelor. [< germ. obsequent]. Vezi definitia »

EXTÁNT, -Ă adj. (jur.) care există în natură. (< fr. extant, lat. extans) Vezi definitia »

ASOLAMÉNT s.n. (Agr.) Tehnică de cultivare a pământului constând în împărțirea unui teren cultivabil în parcele, pe care se cultivă un anumit grup de plante. [Pl. -te. / < fr. assolement]. Vezi definitia »

FLUÉNT, -Ă adj. 1. (despre stil, vorbire) curgător, cursiv. 2. fluid (I, 2). (< fr. fluent, lat. fluens) Vezi definitia »

DIVERGÉNT, -Ă adj. 1. (despre linii, raze etc.) care, pornind dintr-un punct, se depărtează în direcții diferite. ♦ lentilă ~ă = lentilă care împrăștie razele incidente paralele. ◊ (mat.; despre un șir de numere) care nu are limită (finită); (despre serii) la care șirul sumelor parțiale tinde spre infinit. 2. (fig.; despre păreri, concepții, atitudini) care se deosebesc, care sunt contradictorii. (< fr. divergent, lat. divergens) Vezi definitia »