Definita cuvantului dezice
DEZÍCE, dezíc, vb. III. Tranz. A contrazice, a nega, a tăgădui (o afirmație); a retracta. ◊ Refl. A nu mai recunoaște un lucru spus, a-și retrage cuvântul. [Var.: deszíce vb. III] – Din fr. dédire (după zice).
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu dezice
TRANSDÚCE vb. tr. a transforma o mărime fizică în alta (o forță într-o tensiune electrică, energia electrică în cea sonoră). (< engl. transduce) Vezi definitia »
DISPLÁCE vb. III. v. displăcea. Vezi definitia »
VETRÍCE, vetrice, s. f. 1. Plantă erbacee din familia compozeelor, cu tulpina înaltă, cu flori galbene-aurii dispuse în corimb (Chrysanthemum vulgare). 2. (Entom.; reg.) Efemeră. – Cf. scr. vratič. Vezi definitia »
CARAPÁCE, carapace, s. f. Înveliș osos, cornos sau calcaros care protejează corpul unor animale. – Din fr. carapace. Vezi definitia »
arădúce (-c, -ús), vb. – 1. A reprezenta, a simboliza. – 2. A se asemăna. – Var. răduce. Lat. redūcĕre „a duce din nou”, sau „a reduce”, cu a- posterior; sau din lat. ad redūcĕre, după Tiktin 86; Pușcariu 105 (lipsește în DAR). Este cuvînt vechi (sec. XVII), dublet al lui reduce, vb., format în sec. XIX pe bază lat. Vezi definitia »