NUMĂRĂTOÁRE, numărători, s. f. 1. Numărare; socoteală, calcul. ◊ Numărătoare inversă = program de operații prevăzute a se desfășura în intervalul de timp ce desparte momentul curent de momentul lansării unei nave spațiale sau de debutul unei activități (de importanță majoră). 2. Abac. – Număra + suf. -ătoare. Vezi definitia »

AUTODENUMÍRE s.f. Acțiunea de a se autodenumi. [<autodenumi]. Vezi definitia »

PLĂZMUÍRE s. f. v. plăsmuire. Vezi definitia »

RECREÁRE¹ s.f. Faptul, acțiunea de a se recrea¹; recreație. [< recrea]. Vezi definitia »

ADORMÍRE s. f. Faptul de a adormi. ♦ Fig. (În limbajul bisericesc) Moarte. – V. adormi. Vezi definitia »