OCÚLT, -Ă adj. 1. Bazat pe ocultism. 2. Ascuns; tainic; necunoscut. // adv. Pe ascuns, în taină. [Cf. fr. occulte, lat. occultus]. Vezi definitia »

JURISCONSÚLT s.m. 1. (În Roma antică) Persoană care acorda părților asistență în fața justiției. 2. Specialist care dă consultații în probleme de drept. 3. Specialist în științele juridice care se ocupă cu rezolvarea problemelor de drept într-o instituție, pe care o reprezintă în justiție. [< fr. jurisconsulte, cf. lat. iurisconsultus]. Vezi definitia »

FÁULT, faulturi, s. n. (La unele jocuri sportive) Act nesportiv (lovire intenționată, trântire, împingere etc.) comis de un jucător asupra adversarului și sancționat de arbitru. [Pr.: fa-ult] – Din engl. fault. Vezi definitia »

ȘPALT² s.n. Piele subțire de calitate inferioară. [< germ. Spalt]. Vezi definitia »

MEGAELECTRONVÓLT s.m. Unitate de măsură pentru energie, egală cu un milion de electronvolți. [< fr. mégaélectronvolt]. Vezi definitia »