ABSOLUTIZÁ, absolutizez, vb. I. Tranz. A atribui în mod eronat unui fapt sau unei idei o valoare absolută prin ignorarea caracterului relativ, condiționat, limitat de celelalte laturi sau însușiri ale faptului sau ideii respective; a considera în mod greșit o latură a unui lucru ca o entitate de sine stătătoare, rupând-o de complexul căreia îi aparține. – Absolut + suf. -iza. Vezi definitia »

PARALIZÁ vb. I. 1. intr., refl. A-și pierde total sau parțial mobilitatea și sensibilitatea corpului; a se damblagi. 2. tr. (Fig.) A face să înceteze orice mișcare, orice acțiune; a imobiliza. [< fr. paralyser]. Vezi definitia »

PARALELIZÁ vb. tr. 1. a dispune paralel. 2. a face o comparație între două sau mai multe fenomene în desfășurare. (< fr. paralléliser) Vezi definitia »

MINIMIZÁ vb. I. tr. A reduce la minimum; a minimaliza. [< fr. minimiser]. Vezi definitia »

MONUMENTALIZÁ vb. tr. a face ceva monumental. ◊ (fig.) a conferi un aer eroic. (< fr. monumentaliser) Vezi definitia »