palușchíță, palușchíțe, s.f. (reg.) cățelușă. Vezi definitia »

ROTOHELIOGRAVÚRĂ s. f. rotoheliografie. (< fr. rotohéliogravure) Vezi definitia »

CORNALÍNĂ s. f. Varietate de agat semitransparentă, de culoare de la roșu-închis la roșu-trandafiriu, folosită ca piatră semiprețioasă la bijuterii. – Din fr. cornaline, lat. cornalina. Vezi definitia »

bráică (bráici), s. f. – Cățea cu blana mare. Germ. Bracke (Borcea 179), poate prin intemediul fr. braque. După Bogrea, Dacor., II, 413 (și Ruffini 114), din sl. brajo „frate”. Vezi definitia »

PARADÍGMĂ s. f. 1. (la Platon) lumea ideilor, prototip al lumii sensibile în care trăim. ◊ principiu care distinge legăturile și opozițiile fundamentale între câteva noțiuni dominante cu funcție de comandă și control al gândirii. ◊ caz exemplar, model, prototip, situație ideală. 2. totalitatea formelor flexionare ale unui cuvânt. ◊ ansamblu de termeni, aparținând aceleiași clase morfosintactice sau semantice, care se pot substitui unul cu altul. (< fr. paradigme, lat. paradigma, gr. paradeigma) Vezi definitia »