ȚIGĂNÉL, țigănei, s. m. Țigănuș. – Țigan + suf. -el. Vezi definitia »

GLOCKENSPIEL [GLÓCĂNȘPIL] s. n. (muz.) instrument de percuție ale cărui sunete sunt produse de lame metalice care se lovesc cu ajutorul unor ciocănele de lemn, acționate de o claviatură; campanele, joc de clopoței. (< germ. Glockenspiel) Vezi definitia »

IȘLICÉL, ișlicele, s. n. Diminutiv al lui ișlic. – Ișlic + suf. -el. Vezi definitia »

zăbunél (înv., pop.) s. n., pl. zăbunéle Vezi definitia »

DUÉL, dueluri, s. n. Luptă care se desfășoară (după un anumit cod) între două persoane înarmate, în prezența unor martori și care are drept scop tranșarea unui diferend personal. ♦ Luptă în care artileriile celor două armate inamice trag simultan una asupra celeilalte. ♦ Fig. Polemică vie care are loc între două persoane, două publicații etc. – Din fr. duel, lat. duellum. Vezi definitia »