ELÓGIU s.n. Discurs, cuvântare prin care este lăudat cineva; laudă deosebită adusă cuiva, preamărire. [Pron. -giu. / < lat. elogium – scurtă inscripție pe statui, pe morminte, cf. it. elogio, fr. éloge]. Vezi definitia »

DETÁLIU s. n. element neesențial al unui lucru; amănunt. ♦ în ~ = amănunțit. ◊ lucru mărunt, lipsit de importanță, secundar. ◊ parte a unei opere literare sau artistice care poate fi considerată și izolat. (< it. dettaglio, fr. détail) Vezi definitia »

DICÁZIU s.n. Inflorescență cimoasă la care florile se formează în două direcții. [< germ. Dichasium, cf. gr. dichazein – a se divide în două]. Vezi definitia »

struguríu, struguríe, adj. (reg.) de culoarea strugurelui. Vezi definitia »

ALÚVIU s. n. Perioadă geologică din era cuaternară, care durează de la retragerea ghețarilor până în zilele noastre. – Fr. alluvium (lat. lit. alluvium). Vezi definitia »