INCIPIÉNT, -Ă adj. aflat la început, în prima fază. (< it. incipiente, lat. incipiens) Vezi definitia »

GHIONT, ghionți (ghionturi), s. m. (n.) Lovitură dată cuiva cu pumnul sau cu cotul (pentru a-l îmbrânci, a-i atrage atenția etc.); ghiold, brânci². – Et. nec. Vezi definitia »

ACOMPANIAMÉNT, acompaniamente, s. n. Însoțirea unei melodii cântate din gură sau dintr-un instrument cu altă melodie, în armonie cu cea dintâi, cântată din gură, dintr-un instrument sau dintr-un grup de instrumente. [Pr.: -ni-a-] – După fr. accompagnement. Vezi definitia »

NEURASTENIZÁNT, -Ă, neurastenizanți, -te, adj.(Rar) Care produce neurastenie. [Pr.: ne-u-] – Neurasteniza + suf. -ant. Vezi definitia »

PREOPINÉNT, -Ă, preopinenți, -te, s. m. și f. Persoană care emite o părere, afirmă ceva înaintea alteia; antevorbitor; p. ext. adversar de opinii. [Pr.: pre-o-] – Din fr. préopinant. Vezi definitia »