COINSTIGATÓR, -OÁRE s. m. f. instigator împreună cu alții. (< co- + instigator) Vezi definitia »

COMPRADÓR, -Ă I. adj. burghezie ~ă = parte a burgheziei din țările coloniale și dependente care pactizează cu imperialismul străin în scopul menținerii asupririi coloniale. II. s. m. membru al acestei burghezii. (< rus. komprador, sp. comprador, cumpărător) Vezi definitia »

purcezătór, purcezătoáre, adj. (înv.) 1. care pornește, care pleacă. 2. care provine, care își are originea, începutul; care emană din ... Vezi definitia »

RETROREFLECTÓR s. n. dispozitiv optic care reflectă lumina în direcție imediat apropiată de cea incidentă. (< retro¹- + reflector) Vezi definitia »

FUMIVÓR, -Ă adj. Care absoarbe fumul. // s.n. Dispozitiv montat la unele focare de cazan, pentru îmbunătățirea arderii. [< fr. fumivore, cf. lat. fumus – fum, vorare – a devora]. Vezi definitia »