PẤCLĂ, pâcle, s. f. 1. Ceață deasă care apare de obicei dimineața și seara; negură. 2. Văl atmosferic albăstrui sau galben-cenușiu, constituit din particule solide, fine, invizibile, care dau aerului un aspect tulbure, opalescent și care este provocat de refracția inegală a luminii în straturile de aer cu temperaturi diferite, încălzite de suprafața solului. ♦ Fig. Strat des, pânză de fum, de ploaie etc. 3. Atmosferă înăbușitoare, zăpușeală (pe timp noros). 4. Vulcan mic din care erup gaze, ape sărate, uneori și petrol; vulcan noroios. – Din sl. pĩclŭ. Vezi definitia »

noádă, noáde, s.f. (pop.) 1. regiune situată în jurul coccisului (la om) și la rădăcina cozii (la animale și păsări); coccis, târtiță. 2. (reg.) încheietura mâinii. Vezi definitia »

FRIZÚRĂ s.f. Felul cum este pieptănat părul; coafură, freză. [< fr. frisure]. Vezi definitia »

GRÁPĂ s. f. inflorescență în formă de ciorchine. (< fr. grappe) Vezi definitia »

BODÉGĂ, bodegi, s. f. Local mic unde se consumă numai aperitive și băuturi (alcoolice). – Germ. Bodega. Vezi definitia »