Definita cuvantului sălbăticime
SĂLBĂTICÍME, sălbăticimi, s. f. 1. Mulțime de animale sălbatice, totalitatea animalelor sălbatice. 2. Loc sălbatic, nelocuit, departe de orice așezare omenească (civilizată). [Var.: (pop.) sălbătăcíme s. f.] – Sălbatic + suf. -ime.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu sălbăticime
ALBÍME, albimi, s. f. (Rar) Albeață (1). – Alb + suf. -ime. Vezi definitia »
PROPRIETĂRÍME s.f. (Rar) Totalitatea proprietarilor (de pământ), mulțime de proprietari. [Pr.: -pri-e-] – Proprietar + suf. -ime. Vezi definitia »
ANÚME adj. invar., adv. I. Adj. invar. Care se face, se spune etc. în mod special. O vorbă anume. II. Adv. 1. Cu nume de... ♦ Iată care; adică. În limba română sunt trei genuri, și anume: masculin, feminin și neutru. 2. Înadins, special; cu scopul. A venit anume pentru mine. 3. În mod precis, exact. Cât anume ? – A3 + nume. Vezi definitia »
STUDENȚÍME s. f. Totalitatea studenților; mulțime de studenți. – Student + suf. -ime. Vezi definitia »
FRUNZĂRÍME s. f. (Rar) Frunziș. – Frunză + suf. -ărime. Vezi definitia »