TIGÁIE, tigăi, s. f. 1. Vas de bucătărie de formă rotundă, cu marginea joasă și cu o coadă lungă, întrebuințat la prăjit. ♦ (Reg.) Cratiță cu două toarte în care se fierbe mâncarea. 2. Mic recipient la vechile arme de foc, în care se punea praful de pușcă. – Din bg. tigan, scr. tiganj. Vezi definitia »

OOGAMÍE s. f. fuziune a unui gamet femel cu unul mascul, din care rezultă oosporul. (< fr. oogamie) Vezi definitia »

VICLENÍE, viclenii, s. f. Însușirea de a fi viclean; faptă, purtare de om viclean; perfidie, ipocrizie, falsitate, vicleșug. ♦ (Cu sens atenuat) Șiretenie, șmecherie, șiretlic; stratagemă. – Viclean + suf. -ie. Vezi definitia »

AGALACTÍE s. f. absență a secreției de lapte după naștere. ♦ ~ contagioasă = boală epizootică la oi și capre, care se manifestă prin încetarea secreției de lapte și prin leziuni la ochi și la articulații. (< fr. agalactie) Vezi definitia »

ALOCROMAZÍE s. f. 1. modificare a colorației pielii. 2. (poligr.) percepere incorectă a culorilor. (< fr. allochromasie) Vezi definitia »