Definita cuvantului difamant
DIFAMÁNT, -Ă, difamanți, -te, adj. (Franțuzism) Care defăimează, defăimător; compromițător pentru reputația cuiva. – Din fr. diffamant.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu difamant
FRISONÁNT, -Ă, frisonánți, -e, adj. Fremătător. (< fr. frissonnant) Vezi definitia »
RETICÉNT, -Ă, reticenți, -te, adj. (Despre oameni și despre cuvintele lor) Care manifestă sau care arată reticență, reținere. – Din fr. réticent. Vezi definitia »
SUBCONȘTIÉNT s.n. Sferă a fenomenelor psihice care se desfășoară în afara conștiinței și care au putut fi anterior conștiente sau ar putea deveni conștiente ulterior. [Pron. -ști-ent. / cf. fr. subconscient]. Vezi definitia »
STUDÉNT, -Ă, studenți, -te s. m. și f. Persoană care urmează cursurile unei universități sau ale unui institut de învățământ superior. – Din it. studente, germ. Student, lat. studens, -ntis. Vezi definitia »
AMĂNÚNT, -Ă, amănunți, -te, s. n., adj. 1. S. n. Element secundar, neesențial al unui obiect, al unui fenomen sau al unui eveniment, detaliu; (rar) amănunțime. ◊ Loc. adj. și adv. Cu amănuntul = cu bucata, în detaliu, în mici cantități. Comerț cu amănuntul.Loc. adv. (Cu) de-amănuntul sau până în cele mai mici amănunte sau în amănunt, în toate amănuntele = până în cele mai mici detalii; minuțios. 2. Adj. (Înv.) Amănunțit2. [Var.: (reg.) amărúnt s. n.] – A3 + mănunt „mărunt”. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z