METÓDĂ s.f. 1. Ansamblu de mijloace socotite proprii pentru realizarea unui scop; mod de executare a unui lucru. ♦ Totalitatea procedeelor practice cu ajutorul cărora se predă o știință, o disciplină. ♦ Manual care conține principiile de învățare a unei limbi, a unui instrument muzical etc. 2. Mod de a studia, de a cerceta fenomenele naturii și ale societății. [< germ. Methode, fr. méthode, lat., gr. methodos < gr. meta – după, hodos – cale]. Vezi definitia »

NEUROTOXÍNĂ s.f. Toxină care se fixează pe sistemul nervos. [< fr. neurotoxine]. Vezi definitia »

POLIDRÚPĂ s. f. fruct compus din mai multe drupe. (< fr. polydrupe) Vezi definitia »

TELEORMĂNEÁNCĂ, teleormănence, s. f. Femeie născută și crescută în județul Teleorman. ♦ Locuitoare din județul Teleorman. [Pr.: -le-or-] – Teleormănean + suf. -că. Vezi definitia »

CÍRCĂ s. f. (Fam.) Circumscripție (de miliție, financiară etc.). – Abreviere din circumscripție. Vezi definitia »