TRAC¹ s. n. stare emotivă de care sunt cuprinse unele persoane (mai ales actorii) înainte de a apărea în fața publicului, a unor examinatori. (< fr. trac) Vezi definitia »

BAGEÁC, bageacuri, s. n. v. bageacă. Vezi definitia »

JAC¹, jacuri, s. n. 1. Dispozitiv, folosit mai ales în telefonia manuală, care permite, prin introducerea unei fișe, stabilirea unei legături între două linii. 2. Dispozitiv de interconectare electrică a unor magnetofoane și casetofoane. [Scris și: jack. – Pr. și: geac] – Din fr., engl. jack. Vezi definitia »

iurúc-bairác, iurúc-bairáce, s.n. (înv.) steagul alb domnesc ce se purta la paradă, spre a arăta direcția marșului. Vezi definitia »

oác interj. – Imită orăcăitul broaștei. – Var. oacaca, oatata. Creație expresivă, cf. orac. – Der. ocăcăi, vb. (a orăcăi); ocăcăială, s. f. (acțiunea de a orăcăi și rezultatul ei). Vezi definitia »