METAFRÁZĂ, metafraze, s. f. 1. Transpunere a unei poezii în proză. 2. Anaforă care folosește sinonimele pentru a evita repetiția monotonă. – Din fr. métaphrase. Vezi definitia »

PARAGRÁMĂ s.f. Greșeală de ortografie care constă în folosirea unei litere în locul alteia. ♦ Figură de stil constând în pronunțarea echivocă, involuntară sau intenționată, de obicei a ultimelor cuvinte dintr-un enunț. [< fr. paragramme, gr. paragramma]. Vezi definitia »

TOMBATÉRĂ, tombatere, s. f. Acoperământ al capului sau îmbrăcăminte de modă orientală, care se purta în trecut. ♦ Fig. Persoană cu idei învechite, retrograde. [Var.: (înv.) tompatéră s. f.] – Din ngr. ton patéra „[care imită] pe tata”. Vezi definitia »

INDEPENDÉNȚĂ s. f. 1. Situație a unui stat sau a unui popor care se bucură de suveranitate națională; stare de neatârnare și drept de a rezolva liber (cu respectarea drepturilor altor state și a principiilor dreptului internațional) problemele sale interne și externe, fără amestec din afară; autonomie. 2. Situație a unei persoane care judecă lucrurile și acționează în mod independent, neinfluențată de alții. – Din fr. indépendance. Vezi definitia »

BĂNCILĂ, Vasile (1897-1979, n. Brăila), filozof român. Studii de logică, etică, estetică, sociologie, filozofia culturii, în care cercetează fondul metafizic al problemelor dintr-o perspectivă religioasă, ortodoxă („Lucian Blaga, energie românească”, „Duhul sărbătorii”). Eseuri. Vezi definitia »