HOLOMETÁBOLĂ adj. (despre insecte) cu metamorfoză completă (larvă, nimfă și imago). (< fr. holométabole) Vezi definitia »

LUCIFERÍNĂ, luciferine, s. f. Substanță proteică secretată de diferite animale (licurici, pești etc.) care, prin oxidare, devine luminoasă. – Din fr. luciférine. Vezi definitia »

CORACOIDÍTĂ s.f. (Med.) Osteită a apofizei coracoide. [Pron. -co-i-. / < fr. coracoïdite]. Vezi definitia »

a chiti la piață expr. (intl.) a ieși la furat. Vezi definitia »

rînă (rîne), s. f. – 1. Coastă, latură, șold. – 2. Flanc, parte. – Var. Mold. rîlă. Probabil lat. rēn (Philippide, Principii, 147; Pușcariu, ZRPh., XXVIII, 685; Pușcariu 1462; S. Pop, Dacor., VI, 394; Byck-Graur 41; Candrea), cf. it., sp. rene, fr. rene, fr. rein, port. rim. Celelalte ipoteze sînt insuficiente: din sl. runo „piele de miel” (Cihac, II, 312, care face din rîlă un cuvînt separat, der. din pol. rynna „canal”, cf. Conev 60); din lat. *olana „cot,” cf. alb. ljërë (Giulea, Dacor., III, 562-67); din gr. ώληνῆ, lat. ulna (Giuglea, Dacor., XI, 106). Vezi definitia »