complét (-tă), adj. – 1. Întreg. – 2. (S. n.) Plen (al unui tribunal). – Var. complect, s. n. (bal popular, la mahala). Fr. complet. Var. este o deformație a lui cuplet ‹ fr. couplet, apropiat prin etimologie populară de ideea de „plin, complet”, poate datorită mulțimii care umple de obicei sălile de bal, cf. un tramvai complect. Adj. complect, forma vulgară, pare un hiperurbanism, prin analogie cu perfect ‹ fr. parfait. – Der. completa, vb. (a întregi), din fr. compléter; completaș, s. m. (tînăr recrut autorizat provizoriu să se întoarcă la ocupațiile sale civile); descompleta, din fr. décompléter. Vezi definitia »

TAPÉT, tapete, s. n. 1. Hârtie, pânză, mătase etc. cu desene colorate, care se aplică pe pereții unor camere în loc de zugrăveală; p. ext. zugrăveală. 2. (Înv.) Covor mic. 3. (În expr.) A pune (sau a aduce, rar a veni) pe tapet = a aduce în discuție, a fi la ordinea zilei. [Pl. și: tapeturi] – Din it. tappeto, germ. Tapete. Vezi definitia »

LUNCÉT, lunceturi, s. n. Totalitate a luncilor din preajma unei ape curgătoare. – Luncă + suf. -et. Vezi definitia »

BĂIÉT s. m. v. băiat. Vezi definitia »

BOUVET [buvé] (BOUVETØYA), ins. în S Oc. Atlantic; 58,5 km². Relief vulcanic cu alt. max. de 935 m. Nelocuită. Cea mai izolată insulă de pe glob. Dependentă de Norvegia din 1930. Vezi definitia »