Definita cuvantului scrobeală
SCROBEÁLĂ, scrobeli, s. f. 1. Amidon (sub formă de granule sau de pulbere) folosit la scrobirea unor fire, a unor produse textile, a unor articole de lenjerie și de îmbrăcăminte (după spălare); apret. 2. (În sintagma) Scrobeală albastră = albăstreală (2). – Din bg. skrobjala.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu scrobeală
cobzăreală, cobzăreli s. f. 1. curte făcută unei persoane de sex opus. 2. vorbărie. 3. fanfaronadă, lăudăroșenie. Vezi definitia »
HEMOLIZÍNĂ, hemolizine, s. f. Substanță de origine vegetală, animală sau de natură imună, caracterizată prin proprietatea de a descompune și dizolva globulele roșii, eliberând hemoglobina. – Din fr. hémolysine. Vezi definitia »
LÍNGURĂ, linguri, s. f. I. 1. Obiect de metal sau de lemn pentru uzul casnic, alcătuit dintr-o parte ovală scobită și dintr-o coadă. ◊ Expr. (Fam.) A atârna (sau a pune, a lega cuiva) lingurile de gât (sau în, de brâu) = a lăsa pe cineva nemâncat fiindcă a venit târziu la masă. A(-și) mânca banii (sau averea) cu lingura, se spune despre un om (bogat) care cheltuiește prea mult, care risipește. 2. Conținutul unei linguri (I 1). 3. (Reg.; în sintagma) Lingura pieptului = furca pieptului. 4. Compus: lingura-zânelor = ciupercă lemnoasă, brună-roșcată, ce crește pe trunchiul și pe rădăcinile arborilor; linguriță, lingurița-zânei (Ganoderma lucidum). II. Nume dat unor unelte sau unor părți de instrumente sau de mașini asemănătoare cu o lingură (I 1). 1. Tub cilindric închis la capătul de jos cu unul sau cu două ventile, folosit la extracția țițeiului, la curățarea găurii de sondă sau la cimentat. 2. Unealtă de rotărie sau de dogărie, folosită la găurirea butucului roții sau la efectuarea vranelor butoaielor. 3. Nălucă metalică folosită la pescuit. – Lat. lingula. Vezi definitia »
MICROUZÍNĂ s.f. Uzină de proporții reduse. [Et. incertă]. Vezi definitia »
JÚNGLĂ s. f. 1. pădure deasă, cu vegetație luxuriantă, greu de străbătut, specifică zonelor (sub)tropicale. 2. (fig.) societate umană în care domnește legea celui mai tare. ♦ legea ĕi = dominarea violenței, a forței brutale în raporturile dintre oameni. (< fr. jungle) Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z