ORLÓN s. n. Varietate de fibră textilă sintetică, obținută prin prelucrarea unor soluții vâscoase de rășini și folosită, în amestec cu lâna, la executarea tricotajelor. – Din fr., rus. orlon, germ. Orlon. Vezi definitia »

TIMPANÓN, timpanoane, s. n. Instrument muzical folosit în sec. XVI-XVIII, alcătuit dintr-o cutie de rezonanță în formă de trapez, deasupra căreia erau întinse coarde de metal puse în vibrație cu două ciocănele. – Din fr. tympanon. Vezi definitia »

ESCADRÓN, escadroane, s. n. Subunitate a unui regiment de cavalerie, corespunzând unei companii de infanterie sau unei baterii de artilerie. [Var.: scadrón s. n.] – Din rus. eskadron, fr. escadron. Vezi definitia »

-ATLON Element secund de compunere savantă cu semnificația „probă”, „exercițiu”. [< gr. athlon – luptă]. Vezi definitia »

EPIPLÓN s. n. v. EPIPLÓON. s. n. Ligament peritoneal care unește viscerele. [Var. epiplon. / < fr. épiploon, cf. gr. epiploon – plutitor]. – [DN] Vezi definitia »