Definita cuvantului scăpărător
SCĂPĂRĂTÓR, -OÁRE, scăpărători, -oare, adj., s. f. 1. Adj. Care scapără; scânteietor, sclipitor. ♦ Fig. Extrem de inteligent, dotat cu o inteligență vie. 2. S. f. Obiect (cremene, amnar, iască etc.) cu care se scapără pentru a produce scântei. ♦ (Reg.) Chibrit. – Scăpăra + suf. -ător.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu scăpărător
palavragi-asemanator cu cuvantul portughez ,,palavra,çe anceamna,çuvant,, Vezi definitia »
EXCITOMOTÓR, -OÁRE adj. referitor la excitația motrice a mușchilor. (< fr. excito-moteur) Vezi definitia »
SURPRINZĂTÓR, -OÁRE adj. (adesea adv.) Care provoacă surprindere; neașteptat. ♦ Impresionant; uimitor. [< surprinde + -(ă)tor]. Vezi definitia »
LĂMURITÓR, -OÁRE, lămuritori, -oare, adj. Care lămurește, explică, care ajută la lămurirea cuiva. – Lămuri + suf. -tor. Vezi definitia »
BISECTÓR, -OÁRE adj. Care împarte în două părți egale. ◊ Plan bisector = plan care împarte în două diedre egale un unghi diedru. [< fr. bissecteur]. Vezi definitia »