întoarce, întorc v. t. (intl.) 1. a fura. 2. a riposta. Vezi definitia »

FUGÁCE adj. invar. Trecător, fugitiv. [< lat. fugax, cf. fr. fugace]. Vezi definitia »

TRACTRÍCE s. f. (mat.) curbă plană având proprietatea ca, în fiecare punct al ei, segmentul de tangentă cuprins între punctul de tangentă și intersecția tangentei cu o dreaptă fixă să aibă lungimea constantă. (< germ. Traktrix) Vezi definitia »

SEDÚCE vb. III. tr. 1. A atrage, a încânta, a cuceri (prin farmecul vorbelor, prin purtare etc.). 2. (Despre bărbați) A ademeni, a amăgi o femeie; (p. ext.) a înșela. ♦ (Jur.) A săvârși o seducție. [P.i. sedúc. / < lat. seducere, cf. fr. séduire]. Vezi definitia »

NECÉ pron. v. CE (I. 2.) Pentru care motiv? din care cauză? Ce te miri? ◊ Expr. (În formule de răspuns) De ce nu? = a) cum să nu, desigur; b) se poate, e posibil. De ce, de nece, se spune cuiva pentru a încheia discuția când nu vrei să-i răspunzi la întrebare. [DEX '98] Vezi definitia »