Definita cuvantului scânteietor
SCÂNTEIETÓR, -OÁRE, scânteietori, -oare, adj. (Adesea fig.) Care scânteiază; strălucitor, sclipitor. ♦ Care pare că împrăștie scântei; viu, lucitor. ♦ Fig. Extrem de inteligent. [Pr.: -te-ie-] – Scânteia + suf. -ător.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu scânteietor
ZĂDĂRÂTÓR, -OÁRE, zădărâtóri, -oáre, adj. Iritant, agasant, enervant. (din zădărî + suf. -tor; cf. ijderi) Vezi definitia »
rotisor s. n. sg. (intl.) metodă de anchetă constând în legarea celui anchetat în poziție ghemuită, cu picioarele în sus, pentru a fi bătut la tălpi. Vezi definitia »
SUPRAGENERATÓR, suprageneratoare, s. n. Generator cu randament superior. – Supra- + generator (după fr. surgénérateur). Vezi definitia »
IEFTIÓR, -OÁRĂ, ieftiori, -oare, adj. (Pop.) Diminutiv al lui ieftin. [Pr.: -ti-or] – Ieftin + suf. -ior. Vezi definitia »
ALEZÓR, alezoare, s. n. Unealtă care servește la alezare. – După fr. alésoir. Vezi definitia »