stobór (stoboruri), s. n. – 1. Gard, ulucă. – 2. Ulucă, par, scîndură de gard. – Var. stobol. Sl. stoborŭ „coloană” (Miklosich, Slaw. Elem., 47; Cihac, II, 369; Conev 80). – Der. stoborî, vb. (a împrejmui cu gard). În Trans. Vezi definitia »

conjór s.m. sg. (înv.) împrejmuire, ținut, ocol. Vezi definitia »

SUPRAÎNCĂLZITÓR, supraîncălzitoare, s. n. Dispozitiv al unui cazan de abur, în care vaporii produși sunt încălziți la o temperatură mai înaltă decât cea de saturație. [Pr.: -pra-în-] – Supraîncălzi + suf. -tor. Vezi definitia »

MODELATÓR, -OÁRE I. adj. care modelează. II. s.m. f. meseriaș care face decorații și alte lucrări de modelaj; modeler, modelor. III. s. n. instrument, unealtă pentru modelare în sculptură. (< it. modelatore) Vezi definitia »

prijinitór, prijinitoáre, s.m. și f. 1. (înv.) sprijinitor, susținător, protector. 2. băț cu care se sprijină sarcina de lemne când e purtată pe umeri. 3. tavă de pământ, îngustă și lungă, în care se frig cârnații. Vezi definitia »