Definita cuvantului scânteiuță
SCÂNTEIÚȚĂ, scânteiuțe, s. f. I. Scânteioară (1). II. (Bot.) 1. Mică plantă erbacee cu tulpina ramificată la bază și cu flori roșii, roz sau albastre; scânteioară (2), ochișor (2) (Angallis arvensis). 2. Plantă erbacee mică din familia liliaceelor, cu frunze liniare și cu flori galbene (Gagea arvensis). 3. (La pl.) Brumărea. [Pr.: -te-iu-] – Scânteie + suf. -uță.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu scânteiuță
CORNALÍNĂ s.f. Varietate de agat translucidă, de culoare roșie-închisă. [< fr. cornaline]. Vezi definitia »
RÁBLĂ, rable, s. f. (Fam. și depr.) 1. Lucru vechi, uzat sau de calitate proastă; vechitură. 2. Animal bătrân și slab; gloabă. 3. Om îmbătrânit și sleit de puteri, ramolit. – Cf. bg. hrăbla „ceva care este spart, rupt, care are lipsuri etc.” Vezi definitia »
jínteră, jíntere, s.f. (reg.) plantă ierboasă cu flori albastre grămădite în vârful tulpinii (are gust amar și se folosește contra frigurilor); ghințură, jințură, urechelniță, fierea-pământului, opincea, șerpânță. Vezi definitia »
RANDALÍNĂ s. f. moletă (1). (< germ. Randeline) Vezi definitia »
CIOPÂRȚEÁLĂ, ciopârțeli, s. f. Ciopârțire. – Ciopârți + suf. -eală. Vezi definitia »