OFTALMOSCÓPIC, -Ă, oftalmoscopici, -ce, adj. Referitor la oftalmoscopie, care aparține oftalmoscopiei. – Din fr. ophtalmoscopique. Vezi definitia »

LINGVÍSTIC, -Ă, lingvistici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Știință care studiază limba (II) și legile ei de dezvoltare. ◊ Lingvistică generală = domeniu al lingvisticii care studiază limba din punctul de vedere al trăsăturilor ei generale, de mijloc de comunicare specific omului. Lingvistică diacronică = studiu al faptelor de limbă privite în evoluția lor. Lingvistică sincronică = studiu al faptelor de limbă așa cum se prezintă ele la un moment dat. 2. Adj. Care aparține lingvisticii (1), privitor la lingvistică. [Var.: linguístic, -ă s. f., adj.] – Din fr. linguistique. Vezi definitia »

ENZOÓTIC, -Ă adj. Care are caracter de enzootie. [< fr. enzootique]. Vezi definitia »

TABUÍSTIC, -Ă adj. referitor la tabu, care provine din tabu. (< germ. tabuistisch) Vezi definitia »

BIÓTIC, -Ă, biotici, -ce, adj. Referitor la viață, de viață. [Pr.: bi-o] – Din fr. biotique. Vezi definitia »