ERGOGRÁF s.n. Aparat pentru înregistrarea forței musculare; ergodinamograf. [< fr. ergographe, cf. gr. ergon – lucru, graphein – a scrie]. Vezi definitia »

GRAF², grafe și grafuri, s. n. (Mat.) Ansamblu a două mulțimi disjuncte, între care s-a stabilit o corespondență. ◊ Teoria grafelor = disciplină care studiază proprietățile topologice ale structurii grafelor. – Din fr. graphe, engl. graph. Vezi definitia »

HAGIOGRÁF s. m. autor de hagiografie (2). (< fr. hagio-graphe) Vezi definitia »

RADIOFONOGRÁF s.n. Aparat de radio echipat și cu un fonograf. [Cf. it. radiofonografo]. Vezi definitia »

ELECTROENCEFALOGRÁF, electroencefalografe, s. n. Aparat folosit în electroencefalografie. [Pr.: -tro-en-] – Din fr. électro-encéphalograph. Vezi definitia »