Definita cuvantului secundar
SECUNDÁR2, -Ă, secundari, -e, adj. 1. Care ocupă locul al doilea (în timp) într-o succesiune. ♦ Era secundară = a doua eră geologică, caracterizată prin apariția primelor păsări, mamifere și pești osoși; era mezozoică. (Ieșit din uz) Curs secundar = ciclu școlar care urma după ciclul primar. (Ieșit din uz) Profesor secundar = profesor care predă în cursul secundar. Sifilis secundar = sifilis aflat în a doua fază, caracterizat prin apariția unor erupții pe piele. 2. Care se plasează pe al doilea plan din punct de vedere al importanței; de mai mică importanță. ◊ (Gram.) Propoziție secundară (și substantivat, f.) = propoziție care nu este de sine stătătoare, depinzând în frază de propoziția principală (din punctul de vedere al înțelesului). Medic secundar (și substantivat, m.) = medic care, în urma unui concurs, este admis să lucreze într-o clinică între 3 și 5 ani, în vederea specializării sale. Fenomen secundar = fenomen patologic puțin important, care apare în cursul unei boli, ca efect al fenomenelor ei caracteristice și care nu influențează cursul bolii. – Din fr. secondaire, lat. secundarius.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu secundar
var1 (unitate de măsură) s. m., pl. vari Vezi definitia »
AVATAR s.m. Nume dat în hinduism reîncarnărilor zeilor, mai ales ale lui Vishnu. ◊ Fig. Transformare (adesea în rău) în evoluția unei ființe. Vezi definitia »
HIDROZOÁR, hidrozoare, s. n. (La pl.) Clasă de celenterate marine și de apă dulce, care trăiesc solitare sau în colonii; (și la sg.) animal care face parte din această clasă. [Pr.: -zo-ar] – Din fr. hydrozoaires. Vezi definitia »
BABAR, arh. indonezian de 6 ins. în M. Banda, între ins. Timor și Tanimbar. Supr.: c. 813 km2. Ins. pr.: Babar. Oraș pr.: Tepa. Păduri ecuatoriale. Vezi definitia »
săptămânár, -ă, adj., s.m. (înv.) 1. (adj.) săptămănal. 2. (s.m.) muncitor angajat cu săptămâna. Vezi definitia »