SPIROMÉTRU s.n. Instrument medical pentru măsurarea capacității de respirație a plămânilor. [< fr. spiromètre, cf. lat. spirare – a respira, gr. metron – măsură]. Vezi definitia »

MÉTRU² s.m. 1. Picior de vers ritmic în versificația greco-latină, determinat de un grup de silabe lungi și scurte. ♦ Numărul de silabe și cezura necesară pentru a forma un gen de vers în versificația modernă. 2. (Muz.) Ordinea succesiunii unităților de timp, determinată de accente tari sau slabe; sistemul de organizare a ritmului; ritm, cadență. [Pl. -ri. / < fr. mètre, cf. lat. metrum, gr. metron]. Vezi definitia »

PASAMÉTRU s.n. (Tehn.) Instrument de precizie folosit la măsurarea lungimilor de la exteriorul pieselor prin comparare cu un etalon. [Cf. fr. passamètre, rus. passametre]. Vezi definitia »

ECVÉSTRU, -Ă, ecveștri, -stre, adj. De călăreț, călare; (despre opere plastice) care reprezintă o persoană călare. – Din fr. équestre, lat. equestris. Vezi definitia »

AZOTOMÉTRU s. n. aparat pentru dozarea azotului conținut în substanțele organice. (< fr. azotomètre) Vezi definitia »