OSTRACÍTĂ s. f. stridie fosilă. (< fr. ostracite) Vezi definitia »

TRÓMPĂ, trompe, s. f. 1. Excrescență cărnoasă în formă de tub, care prelungește nasul la elefant, la tapir etc. și care servește la pipăit și la apucat. ♦ Prelungire a capului sau a gurii la unele animale nevertebrate (care servește la supt). 2. Canal prin care se elimină ovulele formate în ovar. 3. (În sintagma) Trompa lui Eustache = canal interior al urechii, care face legătura între timpan și faringe. 4. Aparat folosit pentru ventilarea sau evacuarea gazelor dintr-un recipient, dintr-o încăpere etc., pentru a realiza un vid. 5. Element de construcție în formă de boltă trunchiată, înlesnind de obicei trecerea de la un plan pătrat la un plan poligonal sau circular. – Din fr. trompe. Vezi definitia »

SPICÚLĂ s.f. (Astr.) Fiecare dintre formațiunile strălucitoare, cu aspect de perie, care formează baza cromosferei solare. [Cf. lat. spiculum- săgeată]. Vezi definitia »

CHINETOPLÁSMĂ s. f. corpuscul cromofil din celulele nervoase. (< engl. kinetoplasma) Vezi definitia »

FRANCHÍZĂ s.f. 1. (Mat.) Parte exceptată dintr-un total, exprimată în procente. 2. Clauză cuprinsă în polița de asigurare în virtutea căreia asigurătorul este exonerat de obligația de a-l despăgubi pe asigurat. 3. Scutire de taxe vamale acordată pentru bunurile importate. (cf. engl., fr. franchise) Vezi definitia »