POLICÁR s. m. degetul gros de la mână. (< lat. pollicaris) Vezi definitia »

pupár, -ă, adj. (reg.) harnic; aspru; amar. Vezi definitia »

ELECTROSOLÁR, -Ă adj. referitor la electricitatea obținută prin folosirea energiei solare. (după fr. hélio-électrique) Vezi definitia »

FRUNZÁR, frunzare, s. n. 1. Desiș format din crengile pline de frunze ale unui copac sau ale unor tufe. 2. Umbrar făcut din crengi bogate. 3. Frunze uscate, servind ca așternut sau nutreț pentru vite. [Pl. și (m.) frunzari] – Frunză + suf. -ar. Vezi definitia »

cătunar= in Evul Mediu, termen ce denumeste conducatorul unei fratii(unitate administrativ-teritoriala specifica) in societatea vlahica de la nordul si sudul Dunarii Vezi definitia »