TOXOPLASMÓZĂ s. f. (Med.) Boală parazitară provocată de toxoplasmă. – Din fr. toxoplasmose, engl. toxoplasmosis. Vezi definitia »

MÁSĂ s. f. 1. cantitate de materie a unui corp, considerată ca o mărime caracteristică în raport cu volumul. ♦ ~ verde = furaj; ~ critică = masa minimă a unui material radioactiv în care poate apărea o reacție de fisiune nucleară în lanț. 2. îngrămădire de elemente care formează împreună un singur corp; corp solid, compact; bloc. ♦ ~ de aer = porțiune imensă, omogenă, a troposferei, cu proprietăți distincte. 3. corp metalic masiv la care se leagă punctele unei rețele, ale unei mașini sau ale unui aparat electric, pentru evitarea supratensiunilor. 4. (fam.) cantitate mare. ♦ ă vocabularului = partea cea mai mare a vocabularului, supusă schimbărilor. 5. mulțime compactă de oameni. ♦ ĕ populare = totalitatea claselor și categoriilor sociale dintr-o anumită etapă istorică, ale căror interese fundamentale concordă cu cerințele și sensul acțiunii legilor obiective ale dezvoltării societății. 6. ~ continentală = continent. (< fr. masse, germ. Masse) Vezi definitia »

BRĂDIOÁRĂ, brădioare, s. f. (Ornit.) Ieruncă. [Pr.: -di-oa-] – Brad + suf. -ioară. Vezi definitia »

nozdreáuă s.f. (reg.) butaș. Vezi definitia »

HEPTÓDĂ s. f. tub electronic cu șapte electrozi. (< fr. heptode, germ. Heptode) Vezi definitia »